contratorpilor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRATORPILÓR, contratorpiloare, s. n. (Ieșit din uz) Navă de război rapidă, care urmărește și distruge torpiloarele; distrugător. – Din
fr. contre-torpilleur.contratorpilor (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRATORPILÓR s.n. Navă de război rapidă destinată urmăririi torpiloarelor. [Cf. fr.
contre-torpilleur].
contratorpilor (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRATORPILÓR s. n. (mar.) distrugător. (< fr.
contre-torpilleur)
contratorpilor (Dicționaru limbii românești, 1939)*contratorpilór n., pl.
oáre. Mar. Un fel de bastiment (între monitor și torpilor) numit și
distrugător.contratorpilor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contratorpilór s. n.,
pl. contratorpiloárecontratorpilor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRATORPILÓR, contratorpiloare, s. n. (Ieșit din uz) Navă de război rapidă, care urmărește și distruge torpiloarele; distrugător. — Din
fr. contre-torpilleur.