contralovitură - explicat in DEX

contralovitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONTRALOVITÚRĂ, contralovituri, s. f. Ripostă ofensivă în timpul apărării, executată de forțe militare importante, cu scopul nimicirii inamicului și al restabilirii apărării. – Contra¹- + lovitură (după fr. contrecoup).

contralovitură (Dicționar de neologisme, 1986)
CONTRALOVITÚRĂ s.f. (Mil.) Lovitură de răspuns în timpul apărării făcută cu forțe mari, pentru a distruge forțele inamice pătrunse în dispozitivul de apărare. [< contra + lovitură, după fr. contre-coup].

contralovitură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONTRALOVITÚRĂ s. f. ripostă ofensivă în cadrul apărării, executată de o mare unitate operativă pentru a distruge forțele inamice pătrunse în dispozitivul de apărare. (după fr. contre-coup)

contralovitură (Dicționaru limbii românești, 1939)
*contralovitúră f. (după fr. contre-coup). Repercusiunea unuĭ corp asupra altuĭa. Fig. Eveniment care e rezultatu altuĭa.

contralovitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
contralovitúră s. f., g.-d. art. contralovitúrii; pl. contralovitúri

contralovitură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
contralovitură f. 1. repercutarea unui corp asupra altuia; 2. fig. eveniment ce rezultă indirect dintr’altul.

contralovitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONTRALOVITÚRĂ, contralovituri, s. f. Ripostă ofensivă executată de forțe militare importante, cu scopul nimicirii inamicului și al restabilirii apărării. — Contra¹- + lovitură (după fr. contrecoup).