contradig (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRADÍG, contradiguri, s. n. Dig de consolidare a digului principal. – Din
fr. contre-digue.contradig (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRADÍG s.n. Dig de consolidare a digului principal. [Cf. fr.
contre-digue].
contradig (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRADÍG s. n. dig provizoriu de consolidare a unui dig principal. (< fr.
contre-digue)
contradig (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRADÍG, contradiguri, s. n. Dig de consolidare a digului principal. — Din
fr. contre-digue.