constituțional - explicat in DEX

constituțional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSTITUȚIONÁL, -Ă, constituționali, -e, adj. În conformitate cu constituția (2) unui stat, prevăzut în constituție, bazat pe constituție. ◊ Comisie constituțională = comisie însărcinată cu elaborarea textului unei constituții și cu exercitarea controlului legilor ce se elaborează. Drept constituțional = a) totalitatea normelor fundamentale care reglementează relațiile privitoare la orânduirea social-economică și de stat; b) ramură a dreptului care studiază drepturile și datoriile cetățenilor decurgând din constituție (2). Monarhie constituțională = monarhie ale cărei prerogative sunt limitate prin constituție. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. constitutionnel.

constituțional (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSTITUȚIONÁL, -Ă adj. 1. Referitor la constituție, bazat pe constituție. 2. Conform constituției unui stat, prevăzut în constituție. ◊ Comisie constituțională = comisie însărcinată cu elaborarea textului unei constituții. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. constitutionnel].

constituțional (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSTITUȚIONÁL, -Ă adj. 1. referitor la constituție (I). 2. conform cu constituția (II), bazat pe existența acesteia. ♦ comisie ~ă = comisie însărcinată cu elaborarea unei constituții (II); drept ~ = a) totalitatea drepturilor fundamentale care reglementează relațiile privitoare la orânduirea social-economică și de stat; b) ramură a dreptului care studiază drepturile și îndatoririle cetățenilor prevăzute în constituție (II); monarhie ~ă = sistem politic în care puterea monarhului este limitată de constituție. (< fr. constitutionnel)

constituțional (Dicționaru limbii românești, 1939)
*constituționál, -ă adj. (d. constituțiune cu sufixu -onal; fr. -ionnel). Supus uneĭ constituțiunĭ: guvern constituțional. Adv. În mod constituțional.

constituțional (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
constituționál (-ți-o-) adj. m., pl. constituționáli; f. constituționálă, pl. constituționále

constituțional (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
constituțional a. 1. conform constituțiunii: lege constituțională; 2. supus unei constituțiuni: monarhie constituțională.

constituțional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSTITUȚIONÁL, -Ă, constituționali, -e, adj. În conformitate cu constituția (2), prevăzut în constituție, bazat pe constituție. ◊ Comisie constituțională = comisie însărcinată cu elaborarea textului unei constituții și cu verificarea constituționalității legilor ce se elaborează. Drept constituțional = a) totalitatea normelor fundamentale care reglementează relațiile sociale consacrate de constituție; b) ramură a dreptului care studiază normele înscrise în constituție (2). Monarhie constituțională = monarhie ale cărei prerogative sunt limitate prin constituție. [Pr.: -ți-o-] — Din fr. constitutionnel.