consolidant(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CONSOLIDÁNT, -Ă,consolidanți, -te, adj. Consolidator. – Din fr. consolidant.
consolidant(Dicționar de neologisme, 1986) CONSOLIDÁNT, -Ăadj. Consolidator. [Cf. fr. consolidant].
consolidant(Dicționaru limbii românești, 1939) *consolidánt, -ă adj. (fr. consolidant). Care consolidează.
consolidant(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) consolidánt adj. m., pl. consolidánți; f. consolidántă, pl. consolidánte
consolidant(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CONSOLIDÁNT, -Ă,consolidánți, -te, adj. Consolidator. — Din fr. consolidant.