conirostră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONIRÓSTRĂ, conirostre, s. f. (La
pl.) Familie de păsări cu ciocul gros, conic; (și la
sg.) pasăre care face parte din această familie. – Din
fr. conirostre.conirostră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coniróstră s. f.,
g.-d. art. coniróstrei; pl. coniróstreconirostră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONIRÓSTRĂ, conirostre, s. f. (La
pl.) Familie de păsări cu ciocul gros, conic; (și la
sg.) pasăre care face parte din această familie. — Din
fr. conirostre.