conduplicat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONDUPLICÁT, -Ă, conduplicați, -te, adj. (
Bot.; despre organe) Îndoit în lungime, în două jumătăți apropiate. – Din
fr. condupliqué.conduplicat (Dicționar de neologisme, 1986)CONDUPLICÁT, -Ă adj. (
Bot.; despre un organ) Îndoit în lungime, în două jumătăți apropiate. [Cf. fr.
condupliqué].
conduplicat (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONDUPLICÁT, -Ă adj. (bot.; despre un organ) îndoit longitudinal în două jumătăți suprapuse. (< fr.
condupliqué)
conduplicat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)conduplicát (-du-pli-) adj. m.,
pl. conduplicáți; f. conduplicátă, pl. conduplicáteconduplicat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONDUPLICÁT, -Ă, conduplicați, -te, adj. (
Bot.; despre organe) Îndoit în lungime, în două jumătăți suprapuse. — Din
fr. condupliqué.