conductiv - explicat in DEX

conductiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONDUCTÍV, -Ă, conductivi, -e, adj. Referitor la conductibilitatea electrică. ◊ Legătură conductivă = legătură între două elemente de circuit electric, realizată prin intermediul unui conductor electric, al unui aparat de conectare sau al unui conector; legătură galvanică. – Din fr. conductive.

conductiv (Dicționar de neologisme, 1986)
CONDUCTÍV, -Ă adj. Referitor la conductibilitatea electrică; care conduce, conductor. [< fr. conductif].

conductiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONDUCTÍV, -Ă adj. referitor la conductibilitatea electrică. (< fr. conductif)

conductiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conductív adj. m., pl. conductívi; f. conductívă, pl. conductíve

conductiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONDUCTÍV, -Ă, conductivi, -e, adj. Referitor la conductibilitatea electrică. ◊ Legătură conductivă = legătură între două elemente de circuit electric, realizată prin intermediul unui conductor electric, al unui aparat de conectare sau al unui conector; legătură galvanică. — Din fr. conductive.