concluzionare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CONCLUZIONÁRE,concluzionări, s. f. Faptul de a concluziona – V. concluziona.
concluzionare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CONCLUZIONÁRE,concluzionări, s. f. Faptul de a concluziona. — V. concluziona.