comisie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMÍSIE, comisii, s. f. 1. Colectiv organizat care funcționează pe lângă o instituție, o adunare etc. și care are sarcina de a face propuneri, de a lua hotărâri sau de a executa mandate în cazuri speciale.
2. Organism internațional sau organ al unei organizații internaționale.
3. (
Înv.) Secție de poliție. [
Var.:
comisiúne s. f.] – Din
rus. komissiia, fr. commission.comisie (Dicționar de neologisme, 1986)COMÍSIE s.f. 1. Grup de persoane alese de o adunare sau numite de o autoritate în vederea hotărârii și executării unor sarcini sociale.
2. (
Jur.) Savârșire a unei acțiuni oprite de lege. [Gen.
-iei, var.
comisiune s.f. / cf. fr.
commission, rus.
komissiia, it.
commissione, lat.med.
commissio].
comisie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)comisíe (-íi), s. f. –
1. Colectiv organizat care funcționează pe lîngă o instituție, o adunare etc. –
2. Organism internațional. –
3. (Înv.) Secție de poliție. –
Var. comisión (
înv.),
comisiune. Lat. commissio (
sec. XVIII).
Var., care în
sec. XVIII se folosea cu sensul curent de „misiune, comisie”, se folosește numai ca termen comercial, cu sensul de „comandă; remunerație procentuală primită pentru mijlocirea unei afaceri”, în timp ce
comisie se folosește cu sensul de „colectiv organizat, adunare, delegație”.
Var. pare a proveni din
germ. Kommission. –
Der. comisiona, vb. (a încredința; a însărcina; a împuternici), din
fr. commissionner; comisionar, s. m.comisie (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMÍSIE s. f. 1. colectiv însărcinat cu hotărârea unor imperative sociale sau pentru supravegherea unor activități ori evenimente. ♦ ~ de judecată = organ obștesc de influențare și jurisdicție. 2. organism internațional sau organ al unei organizații internaționale. (< fr.
commission, rus.
komissiia)
comisie (Dicționaru limbii românești, 1939)*comísie, V.
comisiune.comisie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comísie (-si-e) s. f.,
art. comísia (-si-a), g.-d. art. comísiei; pl. comísii, art. comísiile (-si-i-)comisie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comisie f.
1. pop. comisariat;
2. cartierul unde se află o comisie. [Rus. KOMISIĬA (din nemț.
Kommission)].
comisie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMÍSIE, comisii, s. f. 1. Colectiv având sarcina de a coordona sau de a sprijini o anumită activitate.
2. Organizație internațională sau organ al unei organizații internaționale.
3. (
Înv.) Secție de poliție. [
Var.:
comisiúne s. f.] — Din
rus. komissiia, fr. commission.