comisionar - explicat in DEX

comisionar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMISIONÁR, comisionari, s. m. 1. Persoană care tratează afaceri comerciale în numele său, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unui beneficiu. 2. Persoană care se ocupă cu transmiterea de scrisori, pachete etc. pe cale particulară. [Pr.: -si-o-] – Din fr. commissionnaire.

comisionar (Dicționar de neologisme, 1986)
COMISIONÁR s.m. Intermediar în operații comerciale, care primește în schimbul serviciilor făcute un comision. ♦ Persoană care face diferite servicii în schimbul unei anumite sume. [< fr. commissionnaire].

comisionar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMISIONÁR s. m. 1. persoană care face diferite servicii în schimbul unei anumite sume. 2. intermediar în operații comerciale, care primește în schimbul serviciilor făcute un comision. (< fr. commissionnaire)

comisionar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*comisionár m. (fr. commissionnaire. V. comisiune). Cel ce vinde și cumpără pe socoteala altuĭa și primește o remiză. Persoană care primește însărcinărĭ de la public, cum ar fi căutarea uneĭ case, ducerea uneĭ scrisorĭ, unuĭ pachet mic ș. a. V. hamal.

comisionar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comisionár (-si-o-) s. m., pl. comisionári

comisionar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
comisionar m. 1. cel ce face, cu un scăzământ, comerț pe seama altuia; 2. om a cărui meserie e de a face comisiuni, etc.

comisionar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMISIONÁR, comisionari, s. m. 1. Persoană care tratează afaceri comerciale în numele său, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unui beneficiu. 2. Persoană care se ocupă cu transmiterea de scrisori, pachete etc. pe cale particulară. [Pr.: -si-o-] — Din fr. commissionnaire.