comburant - explicat in DEX

comburant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMBURÁNT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Substanță care întreține arderea carburantului (în motorul-rachetă). – Din fr. comburant.

comburant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMBURÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care degajă oxigen, permițând combustia. (

comburant (Dicționar de neologisme, 1986)
COMBURÁNT, -Ă adj. Care întreține arderea, care face să ardă. // s.m. Substanță care conține oxigen și întreține arderea. [< fr. comburant, cf. lat. comburens – care arde].

comburant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comburánt¹ adj. m., pl. comburánți; f. comburántă, pl. comburánte

comburant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comburánt² s. m., pl. comburánți

comburant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMBURÁNT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Gaz sau substanță care asigură arderea carburantului (în motorul-rachetă). — Din fr. comburant.