colțos - explicat in DEX

colțos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COLȚÓS, -OÁSĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. – Colț + suf. -os.

colțos (Dicționaru limbii românești, 1939)
colțós, -oásă adj. Colțat, cu colțĭ marĭ. Fig. Agresiv, hărțăgos.

colțos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
colțós adj. m., pl. colțóși; f. colțoásă, pl. colțoáse

colțos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
colțos a. colțat (la fig.).

colțos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COLȚÓS, -OÁSĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. — Colț + suf. -os.