colțat - explicat in DEX

colțat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COLȚÁT, -Ă, colțați, -te, adj. Colțos. – Colț + suf. -at.

colțat (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
colțát, colțátă, adj. (reg.) arțăgos, gâlcevitor.

colțat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*colțát, -ă adj. Colțos, cu colțĭ marĭ. Fig. Agresiv, hărțăgos.

colțat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
colțát adj. m., pl. colțáți; f. colțátă, pl. colțáte

colțat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
colțat a. 1. cu colți mari ieșiți afară; 2. fig. care își arată colții, arțăgos, gâl- cevitor: boierii cei mai colțați GHICA.

colțat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COLȚÁT, -Ă, colțați, -te, adj. Colțos. — Colț + suf. -at.