colțișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLȚIȘÓR, (
1)
colțișoare, s. n., (
2)
colțișori, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui
colț; colțuleț.
2. S. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze alterne, cu flori albe sau roșietice, răspândită prin păduri umbroase (
Dentaria bulbifera). –
Colț +
suf. -ișor.