cointeresa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COINTERESÁ, cointeresez, vb. I.
Tranz. A face ca cineva să fie interesat într-o acțiune comună împreună cu altul (sau cu alții); a stimula interesul cuiva pentru ceva (prin recompense materiale sau morale). [
Pr.:
co-in-] – Din
cointeresat (derivat regresiv).
Cf. fr. cointeresser.cointeresa (Dicționar de neologisme, 1986)COINTERESÁ vb. I. tr. A interesa pe cineva într-o acțiune comună împreună cu alții; a stimula cuiva interesul pentru ceva. [Pron.
co-in-. / cf. fr.
coïntéresser].
cointeresa (Marele dicționar de neologisme, 2000)COINTERESÁ vb. tr. a interesa pe cineva într-o acțiune, într-o afacere comună; a stimula cuiva interesul pentru ceva. (< fr.
coïntéresser)
cointeresa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)COINTERESÁ (‹
fr.)
vb. I
tranz. A face ca cineva să fie interesat într-o acțiune comună, împreună cu alții; a suscitat interesul unei persoane sau al unei colectivități prin stimulente materiale și morale pentru realizarea unui scop comun; a îmbina interesul unei persoane sau colectivități cu interesul altei persoane sau colectivități în vederea atragerii la o acțiune comună, la îndeplinirea unor obiective de interes comun.
cointeresa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cointeresá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
cointereseázăcointeresa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COINTERESÁ, cointeresez, vb. I.
Tranz. A face ca cineva să fie interesat într-o acțiune comună împreună cu altul (sau cu alții); a suscita interesul cuiva pentru ceva (prin recompense materiale sau morale). [
Pr.:
co-in-] — Din
cointeresat (derivat regresiv).
Cf. fr. coïnteresser.