cognomen (Dicționar de neologisme, 1986)
COGNÓMEN s.n. Al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ♦ Poreclă, supranume. [< lat. cognomen].
cognomen (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COGNÓMEN s. n. al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ◊ supranume. (< lat. cognomen)
cognomen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cognómen (lat.) s. n., pl. cognómina