clorhidrat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLORHIDRÁT, clorhidrați, s. m. Sare care conține în moleculă acid clorhidric. – Din
fr. chlorhydrate.clorhidrat (Dicționar de neologisme, 1986)CLORHIDRÁT s.m. Sare a acidului clorhidric. [< fr.
chlorhydrate].
clorhidrat (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLORHIDRÁT s. m. sare a acidului clorhidric. (< fr.
chlorhydrate)
clorhidrat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clorhidrát (-hi-drat) s. m.,
pl. clorhidráțiclorhidrat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLORHIDRÁT, clorhidrați, s. m. Sare care conține în moleculă acid clorhidric. – Din
fr. chlorhydrate.