cloretonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLORETÓNĂ s. f. Alcool folosit ca hipnotic și anestezic. – Din
fr. chlorétone, germ. Chloreton.cloretonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLORETÓNĂ s. f. alcool, hipnotic și anestezic local. (< fr.
chlorétonne)
cloretonă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cloretónă (alcool)
(clo-re-/clor-e-) s. f.,
g.-d. art. cloretóneicloretonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLORETÓNĂ s. f. Alcool folosit ca hipnotic și anestezic. — Din
fr. chlorétone, germ. Chloreton.