clarinetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLARINÉTĂ, s. f. v. clarinet.clarinetă (Dicționar de neologisme, 1986)CLARINÉTĂ s.f. v.
clarinet.
clarinetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)clarinetă f. instrument de muzică, de lemn, cu țeavă de îmbucat.
clarinetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLARINÉTĂ s. f. v. clarinet.