clandestinitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLANDESTINITÁTE s. f. (Rar) Caracterul a ceea ce este clandestin. – Din
fr. clandestinité.clandestinitate (Dicționar de neologisme, 1986)CLANDESTINITÁTE s.f. Caracter clandestin; clandestinism; ilegalitate. [Cf. fr.
clandestinité].
clandestinitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)CLANDESTINITÁTE s. f. caracter clandestin; ilegalitate. (< fr.
clandestinité)
clandestinitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clandestinitáte s. f.,
g.-d. art. clandestinitắțiiclandestinitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLANDESTINITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este clandestin. — Din
fr. clandestinité.