civie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)civíe, civíi, s.f. (reg.) cui de fier pus la capătul osiei de car; șurub, cocoșel.
civie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)civíe (-íi), s. f. – (Banat) Osia roții unei trăsuri.
Sb. čivija (DAR).