ciuboțică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIUBOȚÍCĂ, ciuboțele, s. f. 1. (
Reg.) Cizmuliță sau gheată de damă.
2. Compuse:
ciuboțica-cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară, cu flori galbene și cu fructul o capsulă
(Primula officinalis); ciuboțica-ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii
(Cortusa matthioli). [
Var.:
cioboțícă s. f.] –
Ciubotă +
suf. -ică.ciuboțică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciuboțícă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. ciuboțélei; pl. ciuboțéleciuboțică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIUBOȚÍCĂ, ciuboțele, s. f. 1. (
Reg.) Cizmuliță sau gheată de damă.
2. Compuse:
ciuboțica-cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară, cu flori galbene și cu fructul o capsulă
(Primula officinalis); ciuboțica-ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii
(Cortusa matthioli). [
Var.:
cioboțícă s. f.] —
Ciubotă +
suf. -ică.