cisternă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CISTÉRNĂ, cisterne, s. f. 1. Rezervor (cilindric, de metal) pus pe cadrul cu roți al unui vehicul și servind la transportarea unor lichide; vehicul prevăzut cu un astfel de rezervor; autocisternă.
2. Rezervor (cilindric) în care sunt depozitate lichide, în scopul folosirii lor ulterioare. – Din
lat. cisterna, it. cisterna.cisternă (Dicționar de neologisme, 1986)CISTÉRNĂ s.f. 1. Recipient montat pe un cadru cu roți, destinat transportului unor lichide. ♦ Vagon de cale ferată înzestrat cu un asemenea recipient.
2. Rezervor (subteran) pentru înmagazinarea apei provenite din ploi sau din zăpezi.
3. (
Anat.) Spațiu mare sub arahnoidian, plin cu lichid cefalorahidian. [Var.
citernă s.f. / < lat.
cisterna, cf. it.
cisterna].
cisternă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CISTÉRNĂ s. f. 1. recipient metalic (pe un vehicul), servind la transportul unor lichide. ◊ vagon de cale ferată cu un asemenea recipient. 2. rezervor (subteran) pentru înmagazinarea apei sau a altor lichide. 3. (anat.) spațiu mare subarahnoidian, plin de lichid cefalorahidian. (< lat., it.
cisterna)
cisternă (Dicționaru limbii românești, 1939)*cistérnă f., pl.
e (lat.
cisterna). Hazna, rezervoriŭ în pămînt de strîns apa de ploaĭe. – La Dos.
sternă (ngr.
stérna, d. it.
cisterna). V.
bent.cisternă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cistérnă s. f.,
g.-d. art. cistérnei; pl. cistérnecisternă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cisternă f. rezervoriu unde se strânge apa de ploaie.
cisternă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CISTÉRNĂ, cisterne, s. f. 1. Rezervor (cilindric, de metal) pus pe cadrul cu roți al unui vehicul și servind la transportarea unor lichide; vehicul prevăzut cu un astfel de rezervor; autocisternă.
2. Rezervor (cilindric) în care sunt depozitate lichide, în scopul folosirii lor ulterioare. —
Din lat. cisterna, it. cisterna.