cislă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÍSLĂ, cisle, s. f. (În orânduirea feudală)
1. Cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia.
2. Întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei (
1). – Din
sl. čislo „număr”.