cipriot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIPRIÓT, -Ă, ciprioți, -te, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din populația de bază a Ciprului sau este originară de acolo.
2. Adj. Care aparține Ciprului sau ciprioților (
1), privitor la Cipru sau la ciprioți. [
Pr.:
-pri-ot] – Din
fr. Cypriote.cipriot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cipriót (ci-pri-ot) adj. m.,
s. m.,
pl. ciprióți; adj. f.,
s. f. cipriótă, pl. cipriótecipriot (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cipriot a. din insula Cipru. ║ m. locuitor din Cipru.
cipriot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIPRIÓT, -Ă, ciprioți, -te, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din populația Ciprului sau este originară de acolo.
2. Adj. Care aparține Ciprului sau ciprioților (1), privitor la Cipru ori la ciprioți. [
Pr.:
-pri-ot] — Din
fr. Cypriote.