ciperacee - explicat in DEX

ciperacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIPERACÉE, ciperacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu rizom, cu tulpină în trei muchii, cu flori mici și fructe achene; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. cypéracées.

ciperacee (Dicționar de neologisme, 1986)
CIPERACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee monocotiledonate, având tulpina în trei muchii și teaca frunzelor nedespicată; rogozuri; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cypéracées].

ciperacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CIPERACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee monocotiledonate, pe terenuri mlăștinoase: rogoz, pipirig, papură. (< fr. cypéracées)

ciperacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ciperacée s. f., art. ciperacéea, g.-d. art. ciperacéei; pl. ciperacée

ciperacee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIPERACÉE, ciperacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu rizom, cu tulpină în trei muchii, cu flori mici și fructe achene; (și la sg.) plantă din această familie. — Din fr. cypéracée.