cinocefal - explicat in DEX

cinocefal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CINOCEFÁL, cinocefali, s. m. Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui câine, și prin coada lungă. – Din fr. cynocéphale, lat. cynocephalus.

cinocefal (Dicționar de neologisme, 1986)
CINOCEFÁL s.m. Maimuță africană cu botul ascuțit ca al unui câine. [< fr. cynocéphale, cf. gr. kynokephalos < kyon – câine, kephale – cap].

cinocefal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CINOCEFÁL s. m. maimuță africană cu cap alungit, ca al unui câine. (< fr. cynocéphale, lat. cynocephalus)

cinocefal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cinocéfal și -ál, -ă adj. (vgr. kynoképhalos, d. kýon, kynós, cîne [!], și kephalé, cap. V. acefal). Cu cap ca de cîne. S. m. Zool. Un fel de maĭmuță cu cap ca de cîne. V. căpcăun și babuin.

cinocefal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cinocefál s. m., pl. cinocefáli

cinocefal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CINOCEFÁL, cinocefali, s. m. Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui câine, și prin coada lungă. — Din fr. cynocéphale, lat. cynocephalus.