cinism - explicat in DEX

cinism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CINÍSM, (rar) cinisme, s. n. Atitudinea omului cinic (1), faptă de om cinic. – Din fr. cynisme, lat. cynismus.

cinism (Dicționar de neologisme, 1986)
CINÍSM s.n. 1. Doctrina filozofilor cinici. 2. Mărturisire obraznică și sfidătoare a unor fapte sau gânduri condamnabile; atitudine care sfidează regulile morale ale societății. [Cf. fr. cynisme, gr. kynismos].

cinism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CINÍSM s. n. 1. doctrina filozofilor cinici (II). 2. însușirea de a fi cinic; atitudine, faptă de om cinic. (< fr. cynisme, lat. cynismus)

cinism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cinísm s. n., pl. cinísme

cinism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cinism n. 1. doctrina cinicilor; 2. fig. disprețul bunei cuviințe, nerușinare.

cinism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CINÍSM, cinisme, s. n. Atitudinea omului cinic (1), faptă de om cinic. — Din fr. cynisme, lat. cynismus.