cinematograf - explicat in DEX

cinematograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CINEMATOGRÁF, cinematografe, s. n. 1. Local de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator; cinema. 2. Cinematografie. – Din fr. cinématographe.

cinematograf (Dicționar de neologisme, 1986)
CINEMATOGRÁF s.n. 1. Local destinat proiectării filmelor pentru public; cinema. 2. Cinematografie. [< fr. cinématographe, cf. gr. kinema – mișcare, graphein a scrie].

cinematograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CINEMATOGRÁF s. n. 1. local destinat proiectării filmelor pentru public; cinema. 2. cinematografie. (< fr. cinématographe)

cinematograf (Dicționaru limbii românești, 1939)
cinematográf n., pl. e (vgr. kínema, kinématos, mișcare, și grápho, scriŭ). O mașină care reproduce pe un plan mișcările ființelor și lucrurilor. Localu în care se văd proĭecțiunile acesteĭ mașinĭ. – A fost inventată la 1895 de Francezu Ludovic Lumière și fratele luĭ prin studierea cinetoscopuluĭ luĭ Edison și a fotografiilor luate în laboratoriu de fiziologie al profesoruluĭ Marey¹, care studia zboru păsărilor și mișcarea altor animale luînd fotografiĭ succesive la intervale scurte. Frațiĭ Lumière aŭ perfecționat această sistemă dîndu-ĭ o întrebuințare practică. Eĭ aŭ inventat mijlocu de a lua maĭ multe fotografiĭ într´o secundă pentru ca mișcările care se repetă ĭute să dea ochilor impresiunea continuitățiĭ. E acelașĭ fenomen care se întîmplă cînd, mișcînd repede un chibrit aprins, căpătăm aparența unor liniĭ luminoase. – Primu film a arătat ĭeșirea lucrătorilor de la uzina tatăluĭ inventatoruluĭ la 22 Martie 1895 la o conferență [!] a „Societățiĭ p. Încurajarea Industriiĭ Naționale”.

cinematograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cinematográf (-to-graf) s. n., pl. cinematográfe

cinematograf (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cinematograf n. aparat destinat a proiecta pe o suprafață albă vederi pline de viață: cinematograful, invențiune recentă, e bazat pe perzistența impresiunilor luminoase.

cinematograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CINEMATOGRÁF, cinematografe, s. n. 1. Sală de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator; cinema. 2. Cinematografie. — Din fr. cinématographe.