cinematografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CINEMATOGRÁFIC, -Ă, cinematografici, -ce, adj. Care ține de cinematograf, privitor la cinematograf sau la cinematografie. – Din
fr. cinématograhique.cinematografic (Dicționar de neologisme, 1986)CINEMATOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la cinematografie, de cinematograf. [Cf. fr.
cinématographique].
cinematografic (Marele dicționar de neologisme, 2000)CINEMATOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la cinematografie. (< fr.
cinématographique)
cinematografic (Dicționaru limbii românești, 1939)*cinematográfic, -ă adj. (d.
cinematograf). De cinematograf. Adv. În mod cinematografic.
cinematografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cinematográfic (-to-gra-) adj. m.,
pl. cinematográfici; f. cinematográfică, pl. cinematográficecinematografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CINEMATOGRÁFIC, -Ă, cinematografici, -ce, adj. Care ține de cinematograf, privitor la cinematograf sau la cinematografie. — Din
fr. cinématographique.