chimioterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHIMIOTERAPÍE s. f. Tratament al unor boli cu ajutorul substanțelor chimice. [
Pr.:
-mi-o-] – Din
fr. chimiothérapie.chimioterapie (Dicționar de neologisme, 1986)CHIMIOTERAPÍE s.f. Terapie prin substanțe chimice; chemoterapie. [< fr.
chimiothérapie].
chimioterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHIMIOTERAPÍE s. f. elem. chemoterapie.
chimioterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!chimioterapíe (-mi-o-) s. f.,
art. chimioterapía, g.-d. chimioterapíi, art. chimioterapíeichimioterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHIMIOTERAPÍE s. f. Tratament al unor boli cu ajutorul substanțelor chimice; chemoterapie. [
Pr.:
-mi-o-] — Din
fr. chimiothérapie.