chiblă - explicat in DEX

chiblă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHÍBLĂ, chible, s. f. 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată, cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într-o întreprindere siderurgică. – Din germ. Kübel, engl. kibble.

chiblă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
chíblă (chíble), s. f. – (Banat) Frontispiciu, terminație triunghiulară a unei fațade. Germ. Giebel (DAR).

chiblă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CHÍBLĂ s. f. 1. vas de oțel cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. cutia de fontă cu care se transportă zgura în siderurgie. (< engl. Kibble)

chiblă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
chíblă (chi-blă) s. f., g.-d. art. chíblei; pl. chíble

chiblă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHÍBLĂ, chible, s. f. 1. Vas de oțel asemănător cu o găleată, cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. Cutie de fontă în care se transportă zgura sau alte deșeuri într-o întreprindere siderurgică. — Din germ. Kübel, engl. kibble.