chedru(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CHÉDRU,chedri, s. m. (Bot.; înv. și pop.) Cedru. – Din sl. kedrŭ.
chedru(Dicționar de neologisme, 1986) CHÉDRUs.m. v. cedru.
chedru(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CHÉDRU s. m. v. cedru.
chedru(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CHÉDRU,chedri, s. m. (Bot.; înv. și pop.) Cedru. — Din sl. kedrŭ.