centrifugal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CENTRIFUGÁL, -Ă, centrifugali, -e, adj. Care tinde să se depărteze de centru; centrifug (
1). – Din
germ. zentrifugal.centrifugal (Dicționar de neologisme, 1986)CENTRIFUGÁL, -Ă adj. Centrifug. [< fr.
centrifugal].
centrifugal (Marele dicționar de neologisme, 2000)CENTRIFUGÁL, -Ă adj. centrifug. (< fr.
centrifugal)
centrifugal (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CENTRIFUGÁL, -Ă, centrifugali, -e, adj. (
Fiz.) Care tinde să se depărteze de centru. –
Fr. centrifugal.centrifugal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centrifugál (
înv.)
adj. m.,
pl. centrifugáli; f. centrifugálă, pl. centrifugálecentrifugal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)centrifugal a.
Fiz. care tinde a se depărta dela centru:
putere centrifugală.centrifugal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CENTRIFUGÁL, -Ă, centrifugali, -e, adj. (
Înv.) Care tinde să se depărteze de centru; centrifug (
1). — Din
germ. zentrifugal.