centraliza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I.
Tranz. 1. A uni, a concentra într-un singur tot elemente preexistente.
2. A face să depindă de o singură conducere.
3. A înscrie date într-un centralizator (
2). – Din
fr. centraliser.centraliza (Dicționar de neologisme, 1986)CENTRALIZÁ vb. I. tr. 1. A strânge într-un singur loc, a concentra într-un centru.
2. A subordona unei conduceri unice (de la centru). [< fr.
centraliser].
centraliza (Marele dicționar de neologisme, 2000)CENTRALIZÁ vb. tr. 1. a concentra într-un singur loc. 2. a subordona unei conduceri unice (de la centru). 3. a înscrie date într-un centralizator. (< fr.
centraliser)
centraliza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I.
Tranz. 1. A concentra într-un singur loc sau într-o conducere unică.
2. A face să depindă de o singură conducere. –
Fr. centraliser.centraliza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centralizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
centralizeázăcentraliza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I.
Tranz. 1. A uni, a concetra într-un singur tot elemente preexistente.
2. A face să depindă de o singură conducere.
3. A înscrie date într-un centralizator (2). — Din
fr. centraliser.centralizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)centralizà v. a reuni în acelaș centru.