cementație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CEMENTÁȚIE, cementații, s. f. 1. (
Chim.) Cementare.
2. Întărire și pierdere a elasticității suprafeței lemnului.
3. (
Geol.; în sintagma)
Zonă de cementație = zonă din scoarța pământului în care se produce îmbogățirea în sulfuri secundare a unui zăcământ de sulfuri primare. – Din
fr. cémentation.