celochit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CELOCHÍT s. n. Chit constituit dintr-un bitum moale și din var gros, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. –
Cf. celuloză și
chit.celochit (Dicționar de neologisme, 1986)CELOCHÍT s.n. Chit alcătuit pe bază de bitum moale, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. [<
cel(uloză) + chit – nume comercial].
celochit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)celochít s. n.celochit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CELOCHÍT s. n. Chit constituit dintr-un bitum moale și din var gros, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. —
Cel[uloză] +
chit.