cella (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÉLLA s. f. Sală sau spațiu într-un templu grec sau roman, unde se află statuia zeului protector; naos (
2). –
Cuv. lat.cella (Dicționar de neologisme, 1986)CÉLLA s.f. Sală de cult dintr-un templu grec sau roman, unde se găsea statuia zeului protector. [< lat.
cella, cf. fr.
cella].
cella (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÉLLA s. f. sală de cult dintr-un templu roman, cu statuia zeului protector. (< lat. cella)
cella (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)célla (
lat.)
s. f.cella (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÉLLA s. f. Sală sau spațiu într-un templu grec sau roman, unde se află statuia zeului protector; naos (
2). —
Cuv. lat.