celofan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CELOFÁN s. n. Produs chimic obținut din soluție de viscoză sub formă de filme și de foi subțiri transparente, impermeabile, insolubile în apă și în alcool, folosit la ambalaje. – Din
fr. cellophane.celofan (Dicționar de neologisme, 1986)CELOFÁN s.n. Foiță subțire și transparentă obținută din viscoză, folosită la împachetare. [< fr.
cellophane].
celofan (Marele dicționar de neologisme, 2000)CELOFÁN s. n. foiță subțire și transparentă din viscoză, pentru împachetare, pentru clasoarele filatelice etc. (< fr.
cellophane)
celofan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CELOFAN (‹
fr. i; {s}
fr. cellule „celulă” +
gr. phan- „a părea”)
s. n. Produs obținut din soluții de viscoză sub formă de filme și foi impermeabile cu grosime de 0,02-0,16 mm, transparente, insolubile în apă și alcool, folosite la ambalaje.
celofan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CELOFÁN s. n. Produs chimic de celuloză pură, insolubil în apă și în alcool, în formă de foi subțiri și transparente. –
Fr. cellophane.celofan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)celofán s. n.celofan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CELOFÁN s. n. Produs chimic obținut din soluție de viscoză sub formă de filme și de foi subțiri transparente, impermeabile, insolubile în apă și în alcool, folosit la ambalaje. — Din
fr. cellophane.