ceapță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CEÁPȚĂ s. f. v. ceapsă.
ceapță(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CEÁPȚĂ,cepțe, s. f. (Reg.) Bonetă, scufiță. – Sb. čepac.
ceapță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CEÁPȚĂ s. f. v. ceapsă.