ceam (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CEAM, ceamuri, s. n. Navă fluvială remorcată care are magazii cu deschideri de dimensiuni mari și care este folosită mai ales pentru transportul pietrei sau nisipului. – Din
tc. çam.ceam (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ceám (ceámuri), s. n. – Șlep.
Tc. çam „brad; șlep” (Șeineanu, II, 121; Lokotsch 389).
ceam (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CEAM, ceamuri, s. n. (
Înv. și
arh.) Corabie de transport (pe Dunăre); șlep. –
Tc. çam.ceam (Dicționaru limbii românești, 1939)ceám n., pl.
urĭ (turc.
čam, brad; sîrb.
čam, ceam). Un fel de caic fluvial foarte lat p. transporturĭ grele (lemne, nisip, peatră [!] ș. a.). Are și pînze și poate merge și neremorcat.
ceam (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ceam s. n.,
pl. ceámuriceam (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ceam n. luntre mare de brad sau de stejar pentru a transporta pe Dunăre materiale grele (piatră, nisip, lemne). [Turc. ČAM, lit. brad].
ceam (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CEAM, ceamuri, s. n. Navă fluvială remorcată care are magazii cu deschideri de dimensiuni mari și care este folosită mai ales pentru transportul pietrei sau nisipului. — Din
tc. çam.