carură - explicat in DEX

carură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARÚRĂ, caruri, s. f. Formă a umerilor și a spatelui cuiva; spec. siluetă. ♦ Fig. Anvergură. – Din fr. carrure.

carură (Dicționar de neologisme, 1986)
CARÚRĂ s.f. Forma umerilor și a spatelui; lățime în spate. [< fr. carrure].

carură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CARÚRĂ s. f. 1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva. 2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc. 3. personalitate puternică a cuiva. ◊ (fig.) calibru. (< fr. carrure)

carură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
carură [pron. carǘră] s. f., g.-d. art. carurii; pl. caruri

carură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARÚRĂ, caruri, s. f. Formă a umerilor și a spatelui cuiva; spec. siluetă. ♦ Fig. Anvergură. [Pr.: carüră] — Din fr. carrure.