caruntie - explicat in DEX



cărunție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂRUNȚÍE s. f. (Rar) Căruntețe. – Cărunt + suf. -ie.

Alte cuvinte din DEX

CARUNTI CARUNTETE CARUNTEALA « »CARUNTIT CARURA CARUS