caruntete - explicat in DEX



căruntețe (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂRUNTÉȚE s. f. Faptul de a fi cărunt, cărunțeală, cărunție; p. ext. bătrânețe. – Cărunt + suf. -ețe.

Alte cuvinte din DEX

CARUNTEALA CARUNTA CARUNT « »CARUNTI CARUNTIE CARUNTIT