cartire - explicat in DEX



cârti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÂRTÍ, cârtesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și exprima (mereu) nemulțumirea prin murmure sau critici (făcute de obicei în absența celui în cauză); a se plânge, a protesta (mereu). – Et. nec.