carnaj - explicat in DEX

carnaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARNÁJ, carnaje, s. n. (Franțuzism) Ucidere în masă; măcel, masacru. – Din fr. carnage.

carnaj (Dicționar de neologisme, 1986)
CARNÁJ s.n. (Liv.) Ucidere în masă; măcel, masacru. [Var. carnagiu s.n. / cf. fr. carnage, it. carnaggio].

carnaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CARNÁJ s. n. măcel, masacru. (< fr. carnage)

carnaj (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CARNÁJ, carnaje, s. n. (Franțuzism) Ucidere în masă; măcel, masacru. – Fr. carnage.

carnaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
carnáj (livr.) s. n., pl. carnáje

carnaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARNÁJ, carnaje, s. n. Ucidere în masă; măcel, masacru. — Din fr. carnage.