carnal - explicat in DEX

carnal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Din lat. carnalis.

carnal (Dicționar de neologisme, 1986)
CARNÁL, -Ă adj. De carne, privitor la carne; (p. ext.) trupesc. [Cf. it. carnale, lat. carnalis].

carnal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CARNÁL, -Ă adj. referitor la carne; (p. ext.) trupesc, senzual. (< it. carnale, lat. carnalis)

carnal (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Lat. lit. carnalis.

carnal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*carnál, -ă adj. (lat. carnalis). Relativ la carne, la simțurile plăcerilor materiale: plăcerĭ carnale. Sensual, ĭubitor de plăcerĭ carnale: om carnal.

carnal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
carnál adj. m., pl. carnáli; f. carnálă, pl. carnále

carnal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. — Din lat. carnalis.