carbonificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARBONIFICÁRE s. f. Proces de formare a cărbunilor naturali. – Din
carbon.carbonificare (Dicționar de neologisme, 1986)CARBONIFICÁRE s.f. (
Petr.) Proces de formare a cărbunilor naturali. [Cf. it.
carbonificare].
carbonificare (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARBONIFICÁRE s. f. proces de formare a cărbunilor naturali, prin ardere lentă, în lipsa oxigenului. (< it.
carbonificare)
carbonificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)carbonificáre s. f.,
g.-d. art. carbonificắriicarbonificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARBONIFICÁRE s. f. Proces de formare a cărbunilor naturali. — Din
carbon.