calorigen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALORIGÉN, -Ă, calorigeni, -e, adj. Care produce căldură. – Din
fr. calorigène.calorigen (Dicționar de neologisme, 1986)CALORIGÉN, -Ă adj. Care produce energie calorică. [< fr.
calorigène, cf. lat.
calor – căldură, gr.
gennan – a produce].
calorigen (Marele dicționar de neologisme, 2000)CALORIGÉN, -Ă adj. care produce căldură. (< fr.
calo-rigène)
calorigen (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CALORIGÉN, -Ă, calorigeni, -e, adj. Care produce căldură. –
Fr. calorigène.calorigen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)calorigén adj. m.,
pl. calorigéni; f. calorigénă, pl. calorigénecalorigen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CALORIGÉN, -Ă, calorigeni, -e, adj. (Despre sisteme fizico-chimice) Care produce căldură. — Din
fr. calorigène.